Am ajuns vineri seara, ocazie cu care am observat ca nu am mai primit paste, ceea ce ne-a cam suparat, dar ce nu stiam eu e ca s-au dat a doua zi, ceea ce a fost mult mai bine, au mers bine dupa concurs, deci din punctul asta de vedere organizarea a fost buna. Am primit si un maieu frumos, fetele cel putin pareau foarte incantate, ca il purtau majoritatea pe acolo. Am dormit la cort de data asta, am avut si o mica neplacere, sa constat ca mi s-a spart salteaua, si a trebuit sa dorm direct pe foaia de cort, dar aia a fost, nu era prima oara, nu am de mult timp saltea (sub un an). Am dormit vreo 4 ore, apoi m-am trezit, m-am echipat de concurs (pantaloni scurti, tricou Compressport si sapca, atat) si m-am pus la start in primele randuri. Obiectivul era sa scot mai bine decat anul trecut (3:55).
S-a inceput destul de tare pe plat, undeva pe la 4 pe mie, apoi cand a inceput urcarea toata lumea alerga in continuare, m-am conformat si eu, pe prima urcare am mers foarte putin, doar vreo 2-3 pante mai abrupte. Stiam ca merg cam tare pentru ca era Codrea in spatele meu, era clar ca o sa ma depaseasca pe coborare, dar macar profitam de moment ca sunt in fata lui intr-o cursa. Cand a venit coborarea m-a depasit Codrea cu Florin Simion, apoi a inceput portiunea de fals plat, in urcare. Am luat un gel, iar dupa am alergat o parte cu Ilinca Tempeanu, care a castigat la Stanisoara. La un moment dat, cum vorbeam noi, vad ca vine Viorica din spate, m-am gandit bai gata cu socializarea, hai sa mai si alergam un pic, si am tras un pic mai tare, macar sa termin prima fata, daca primul baiat nu se poate :)) Ea a si castigat, de altfel, la traseul mare. Se termina si bucata de fals plat, a fost o singura urcare serioasa, pe asfalt, pe care nu am putut sa o alerg, un zambet pentru poza facuta de Radu Cristi, apoi vine urcarea mare, pe Cozia.
Am mai bagat un gel si am luat-o la pas, mi s-a parut mult mai lunga urcarea decat anul trecut, poate si ca am tras mai tare de la inceput, am si alergat un pic pe portiunile line din urcarea pe Cozia, cert e ca am ajuns sus destul de obosit sus. Am mai bagat un gel, am luat o bucata de pepene si am plecat repede pe coborare. Aici au inceput problemele, era foarte cald, mi se parea din ce in ce mai greu de alergat pe temperatura aia, era si multa vegetatie, am ratacit traseul de vreo 2 ori (deci as fi putut face cu 2 minute mai bine, daca nu ma rataceam pe acolo), dar asta e. Culmea e ca pe portiunea de inceput de coborare, destul de tehnica, nu am avut damage foarte mare, am cazut o singura data pe fund, dar nimic grav, in schimb, cand a inceput partea alergabila de coborare, am tras tare si am cazut de doua ori in 500 de metri, de fiecare data pe burta, direct. Primul meu gand: "sa vezi ca mi-am rupt tricoul de la Compressport si am dat o galagie de bani pe el sa il port de 4 ori". :)) Din fericire nu s-a rupt, in schimb eu m-am julit destul de tare, pe burta, genunchi, coate, nas.. Numarul de concurs era legat cu niste ace de siguranta foarte subtiri (daca ar fi ceva sa reprosez la organizare, asta ar fi, ar trebui niste ace mai solide), si dupa cele 2 cazaturi a ramas doar intr-un singur ac din 4, imi era deja sa nu pierd numarul.. Am tras tare pana la final de coborare, si de acolo a inceput ultima urcare, scurta dar intensa, 1km sau maxim 1.5 km dar atunci e cel mai greu, ca esti obosit. Am tras cat am putut, am vazut 2 concurenti de la Cozia in fata mea, dar nu m-am stresat sa ii depasesc, desi poate as fi putut, ba chiar era un tip cu numarul 007 si i-am strigat "succes James Bond", mi s-a parut ca s-a uitat urat la mine, poate credea ca vreau sa il depasesc, de parca ar fi contat ca sunt locul 17 sau 16 :)) Oricum, dupa urcare a urmat o coborare scurta, dar in caldura, si un pic panicat sa nu pierd numarul de concurs. Pe ultimii 300-400 de metri, de la iesirea din padure, m-a lovit valul de caldura, mi-am dat de 2 ori cu apa in cap pentru ca simteam ca nu mai pot ajunge la finish daca nu imi arunc apa aia in cap. Am terminat in 3:40:09, comform trackmyrace, desi cronometrul din poze arata 3:40:07, probabil a fost pornit mai tarziu, oricum, total irelevant, ce conteaza e ca am terminat cu 15 minute mai bine decat anul trecut, si cu 2 locuri mai jos (17 fata de 15). Ca si la Retezat, se vede ca peste tot concurenta e din ce in ce mai mare si devine imposibil sa te mai clasezi pe un loc bun daca nu esti chiar foarte tare, dar mie imi pare bine, ca macar nu mai am niciun stres, stiu ca oricum o sa fiu acolo in clasament undeva irelevant, si ma lupt doar cu propriul meu timp. Cert e ca la anu' va fi mai greu sa imi depasesc timpul, la nivelul acesta, cel putin pentru mine, si 5 minute o sa fie destul de greu sa mai scot, poate sa zic as putea maximiza sa ajung la un 3:30, dar incep sa simt ca imi ating limitele.. Era o teorie ca poti avansa in primii 7 ani de cand alergi, eu alerg deja de 4, deci as mai avea un pic de progresat, dar cred ca diferentele vor fi din ce in ce mai mici de acum inainte. Oricum, important e sa fim sanatosi, sa ne bucuram de miscare si sa ii multumim lui Dumnezeu pentru fiecare cursa pe care o putem alerga.
Dupa cursa am mancat o groaza de felii de pepene, plus paste, n-am mai avut nevoie de mancare pe ziua aia, in schimb s-a stat la bere pana pe la 9-10 seara, cand distractia ne-a fost stricata de vreme, care incepuse sa fie foarte rea, batea vantul si se anunta ploaie. Din fericire nu a plouat, dar a batut vantul toata noaptea. A doua zi am plecat devreme, eram invitati la o masa organizata de preotii de la manastirea Cozia, dar n-am mai putut ramane si la masa, am trecut putin pe la liturghie, apoi am plecat spre Bucuresti. Per total o cursa frumoasa, aproape de Bucuresti, o ocazie de a iti face noi prieteni si de a te bucura de natura. Urmeaza 7500 Elita :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu