Acum vreo lună m-am înscris la maratonul zăpezii, la proba de 30km. Am zis că nu sunt aşa bazat să bag maratonul, şi semi deja nu mai reprezintă o provocare. Bun.. am plecat eu de acasă cu trenul, singur, o plictiseală îngrozitoare pe drum, apoi am ajuns în Râşnov pe la 2:30, aşa ceva. De acolo aveam de mers încă 9 km până la cabană, intenţionam să îi merg pe jos, făcusem în jur de 5 când a oprit o maşină lângă mine, mă întreabă unde e cabana Himalaya, le spun că şi eu merg acolo, aşa că m-au luat cu ei, foarte de treabă oamenii. Ajung la cabană, plictiseala de pe lume, nimic de făcut, nu aveam cu cine să vorbesc, fiind cel mai tânăr din competiţie, doar oameni de peste 40 de ani care povesteau care ce maratoane are şi cât de bazat e. Vine şi şedinţa tehnică, ocazie cu care aflu că era acolo un tip cu 171 de maratoane, cele mai multe din toată ţara, încă cineva cu vreo 70, plus organizatorul, cu 86 sau ceva de genul. Buun, numai oameni bazaţi. Aflu după că unul din colegii de cameră a fost la Ironman de 2 ori (!!), deja mă simţeam acolo ca ultimul ratat, numai oameni super umblaţi.. Colac peste pupăză, aflu că traseul nu este drept, având undeva în jur de 500 de metri diferenţă de nivel, ceea ce transforma cursa în cea mai grea pe care am făcut-o vreodată.
În fine, vine şi ziua concursului. Ajungem la start pe la 8, începe concursul la 9, iau un baton proteic înainte, vreme frumoasă, aproape că nu era zăpadă, în mod ironic (mai puţin o porţiune de vreo 6 km, unde s-a urcat şi coborât pe zăpadă întărită). Primii 3 km au fost aşa, ceva lejer, de acomodare, apoi am început să urcăm spre cetatea Râşnovului. Am făcut greşeala să bag tare la început, am luat o grămadă de oameni pe urcare, dar după coborâre, cand am revenit pe plat, au început să mă depăşească toţi cei pe care i-am luat. Pe la km 9-10 deja mi se făcuse rău, băgasem prea tare şi a trebuit să mă calmez, mi-a venit să vomit de câteva ori, aşa că am luat-o mai uşurel. Kilometrii 12-14 i-am făcut lângă cineva, a fost ok, am mai vorbit, a trecut timpul repede. La kilometrul 15 ajungeai la cabana Himalaya (punctul de finish, ocazie cu care cei de la 15 km terminau concursul), iar acolo am luat un super baton proteic primit în pachetul de concurs, ceva incredibil, dai un ban, da' stai în faţă.. Batoanele mele au 60 de grame, cu 10 grame de proteine, şi costă ceva gen 2 lei, chestia asta avea 35 de grame, 25 de proteine... Iei două din alea, ţi-ai făcut provizia pe toată ziua. Am ajuns la km 18 (unde întorceau cei de la semi) fără stres, şi după am avut de urcat vreo 2.5 km, ocazie cu care i-am depăşit pe toţi care erau în faţa mea la mai puţin de 500 de metri, unul dintre ei cel puţin era ofticat că alerg în bocanci (singurul în bocanci de acolo, mă aşteptam la zăpadă şi nu am venit cu altceva), am trecut pe lângă el şi mi-a zis "băă ce bine alergi în bocanci"... La km 21, pe coborâre, am făcut o aroganţă, l-am sunat pe tata, vorbeam la telefon şi alergam în acelaşi timp, aia care urcau mai să mă înjure, nu altceva. Până la 24 nu a fost stres. La 24 (care coincidea cu km 18) am avut mândria să văd că sunt destui care băgaseră semimaratonul şi au făcut cu 6 km mai puţin decât mine, m-am gândit "bă... e bine!". De la 24 la 27 a fost nasol că am alergat singur, ăia care erau în spate aveau spre un kilometru în urmă, la fel ăia din faţă, şi deja era prea târziu să mai fie întârziaţi la semi. Nici măcar nu ştiam dacă am luat-o bine.. Indicatoare nu prea erau, s-a mai rătăcit lumea, chiar şi anul ăsta. La 27 încă simţeam că pot, am băgat al 3-lea baton proteic, am luat un izotonic si am continuat să alerg. Chiar mi-a părut rău că nu am băgat maraton full, aş fi putut să îl scot, mă simţeam în stare.. Ce nu mi-a venit să cred, la km 28 văd o tipă mai grăsuţă (din câte ţin minte parcă şi fuma...) care era la km 14 în cursa de 15... Cum să mergi tot drumul, să scoţi 15 km în 2 ore jumate, şi să dai şi bani? În fine.. Pe ultimii 2 km am forţat, să nu mă ia din urmă nimeni, văzusem pe cineva în spatele meu. În total am scos 2:51, cu mult mai bine decât mă aşteptam (având în vedere că erau denivelări), şi din câte am înţeles am ieşit pe locul 6. A,da, la km 29 la mine tipul cu ironman era la 28, am fost super mândru (bine, dacă mai alergam o oră probabil m-ar fi luat).
Mi-a părut bine că am avut o masă inclusă în pachet după final, care a fost chiar foarte bună. Am cunoscut acolo un tip care se tot lăuda că a băgat 160 de kilometri în ceva gen 19 ore. După m-am pregătit să fac cei 9 km până la gară pe jos, dar din fericire m-a dus cineva cu maşina până în Ploieşti, am mers doar 2 din ăia 9. Pe drum îi vedeam pe cei de la maraton, chiar îi apreciez pe oamenii ăia, bătrâni, se vedea că nu mai pot.. O luaseră la mers lejer, dar nici gând să renunţe. Unul din cei cu care am stat in cameră mi-a zis la final "vezi că alergatul e ca un drog.. costa mult (concursuril, alimentaţie) şi nu poţi să te laşi". Per total m-am simţit super bine şi abia aştept următorul concurs.
P.S.: Acum realizez, batonul minune nu avea 25 de grame de proteine din 35, ar fi fost imposibil, avea 25%, deci asta înseamnă 8.75 grame... Ceea ce înseamnă că am avut parte de un efect de placebo autentic, eram ferm convins că e un baton minune şi că nu mai am nicio problemă, bine de ştiut.
sâmbătă, 15 februarie 2014
sâmbătă, 8 februarie 2014
Calculatoare anul 2 semestrul 1
A venit timpul să fac şi articolul despre anul 2, primul semestru. Un semestru cenuşiu, aşa, fără nimic special în el, cu materii inutile în continuare, cu materii utile, teoretic, dar practic ţinute în bătaie de joc, dar mai ales cu o sesiune în care a trebuit să tocesc pentru aproape toate examenele. Cred că aşa, ca nivel de toceală, se poate compara cu sesiunea din anul 1 semestrul 2, când am avut electrotehnică, doar că atunci am învăţat o săptămână doar pentru aia, acum am învăţat peste o săptămână pentru toate. Dacă ar fi să îi dau o notă acestui semestru cred că ar fi un 5, aşa, la modul că se putea şi mai rău. Cel mai bine sintetizează atmosfera un coleg de-al meu "n-a fost cel mai frumos semestru.. niciunul nu a fost, dacă stau să mă gândesc".
Ok, o să iau acum fiecare materie pe rând şi o să o analizez. În ordinea utilităţii, desigur. Nu că ar fi ceva cu adevărat util, dar o să pun aşa, ce mi s-a părut mie. O să dau şi note pentru curs, laborator şi examen.
1. În mod paradoxal, cea mai utilă materie de pe acest semestru mi s-a părut.... IOCLA :)) (Prof. Vasile Lungu). Nu mi-aş fi închipuit niciodată că o să spun asta, dar am tras o linie şi mi-am dat seama că deşi "introducrere în organizarea calculatoarelor cu limbaje de asamblare" (nici proful nu ştie exact de la ce vine, se numea PLAS până acum vreo 3-4 ani, programare în limbaje de asmablare) a fost singura materie unde chiar am învăţat ceva complet nou şi s-ar putea chiar să fie folositor mai încolo, pe la compilatoare. Cursul nu poate avea o notă de trecere, undeva în jur de 4, pentru că este extrem de plictisitor şi nu vine nimeni, decât aşa, dacă nu au ce face acasă se mai trezesc câţiva. (Mai sunt unii jegoşi care vin şi cer foaie de prezenţă ca să se le facă rău celorlalţi, dar asta e partea a doua, oricum nu contează prezenţa). Laboratorul l-am făcut cu "domnişoara" (o femeie pe la 65 de ani, căsătorită, i se spune "baba"), unde toată lumea stătea şi freca menta, deşi dacă îţi dădeai interesul ai fi putut învăţa ceva. Desigur, nimeni nu a făcut asta. La parţial se copiază şi toţi au note mari, iar pe laborator se dau nişte note aproape random (asta dacă nu ai mai întrebat-o de câteva ori acolo, orice, şi primeşti 10). Vine examenul şi realizăm toţi că nu ştim nimic, dar nimic. Băi, ce facem, cum trecem la IOCLA? Cam aşa ne întrebam toţi. Auzisem că sunt subiecte individuale, că e nasol.. Cu 3 zile înainte de examen am citit nişte tutoriale făcute de nişte colegi de prin ani mai mare, şi am remarcat cu stupoare că nu este chiar aşa de complicat, ba chiar dimpotrivă, seamănă extrem de bine cu C şi este un limbaj extrem de rapid, oferind extrem de multe posibilităţi, mai ales la nivel de bit. Examenul l-am dat cu domnişoara, pentru că profesorul era blocat prin Germania din cauza condiţiilor meteo, aşa că toţi au copiat şi au trecut majoritatea. Eu am avut ambiţia să scriu pe cont propriu şi am terminat cu 9.
Notele mele legate de desfăşurarea activităţilor: curs: 4, laborator: 4, parţial: 5, examen :8.
Cum treci: mi-e greu să spun laborator cu domnişoara, pentru că nu cred că va mai preda şi la anul. Dacă ai ghinion poţi face cu asistenţi care dau teme, noi am avut noroc şi nu am făcut asta, temele erau destul de nasoale. Înveţi acolo ceva teorie pentru parţial şi harta memoriei, înveţi nişte instrucţiuni de assembler, faci nişte analogii cu C şi sigur treci.
Cum iei 10: copiezi în parţial teoria, faci harta memoriei bine, vii la laborator şi faci bine (şi optim) în examen. Eu aş fi putut să iau 10, dar nu am făcut un algoritm optim.
2. A doua materie ca şi chestii interesante pe care le-am învăţat, este AA, analiza algoritmilor (profesor Trăuşan Matu), Deşi sunt nişte chestii absolut inutile în practică, probabil unele inutile punct (decidabilitatea, de exemplu, mi s-a părut o tâmpenie), este o materie matematică, şi cum mi-a plăcut matematica era puţin probabil să nu îmi placă AA. Se fac chestii ok, notaţii de complexitate, şiruri recurente (cele mai interesante chestii), ceva analiză amortizată, care iar e interesantă, plus ceva vrajeală despre algoritmi nedeterminişti, ceva ce nu se face în alte ţări, cu o funcţie fictivă, choice, care generează n threaduri in paralel la fiecare apel... Deci da, asta înseamna n^n operaţii în doar n apeluri de choice, complexitatea fiind, surpriză, n. Temele sunt ok, lumea s-a plâns de ele, dar mie nu mi-a luat niciuna mai mult de câteva ore, majoritatea informaţiilor le găseai pe net, iar la restul îţi dădeai şi tu cu părerea şi era imposibil să ai mai puţin de 6-7 pe temă dacă o făceai decent. Laboratorul l-am făcut cu Mihaela, a fost cel mai amuzant laborator, era cumva un amestec de glume, notaţii de complexitate, poveşti şi algoritmi, în aşa fel încât îţi rămâneau în cap anumite chestii pornind de la nişte glume ( O(n) e optimist, W(n) e pesimist, teta(n) e realist). Notele pe laborator depindeau de cât de mult te implicai, dacă răspundeai de 2-3 ori aveai minim 8. Primul test mi s-a părut greuţ, dar al doilea şi examenul mi s-au părut destul de simple, aşa că am putut şi eu să spun, după testul 2, că sper la minim 10 (erau maxim 11.5 puncte), şi am luat 10.5, deci am estimat bine. A fost singura materie din sesiune unde am avut media 10.
Note: curs: 7, seminar:9, teste: 7, teme: 8, examen: 8.
Cum treci: trebuie să faci neapărat mare parte din teme, pentru că în teste se iau note destul de mici. Dacă intri în examen e foarte probabil să ieşi, dacă ai învăţat decent.
Cum iei 10: faci la fiecare test de minim 9 (ceea ce nu e aşa de greu), faci temele bine, vii la laborator, răspunzi, şi eşti atent în examen şi faci grile din anii anteriori, că se repetă.
3. Nu prea ştiu ce să pun acum, sincer,. Deja restul materilor sunt inutile toate. Hai să pun programarea, că să zicem că am învăţat un pic de Java. Am făcut cursul cu doamna Lorina, un curs cam plictisitor, ţinut vineri la 8 dimineaţa, încât n-am putut să merg mai mult de primele 2 cursuri, şi am făcut o alegere excelentă. Cel mai bine descrie cursul următoarea caracterizare "bă.. asta nu e programare orientată pe obiecte, e TPPO, teoria programării pe obiecte". Nu mi-aş fi imaginat că un curs de programare va fi de toceală, dar da, aparent este posibil. Numai teorie despre excepţii, clase interne, moştenire, interfeţe, etc. Laboratorul e decent, acolo am învăţat tot ce ştiu despre Java. Temele sunt foarte simple, le poate face oricine dacă ştie ceva, orice, despre programare. Se dă un test grilă extrem de nasol. Eu am luat punctaj mare pentru că ştiu să abordez genul ăsta de subiecte de la concursurile Cangurul, unde nu ştiam dădeam la nimereală, anulam variantele proaste (se scădea pentru răspuns greşit), şi poate am avut şi un pic de şansă, dar în general 5/10 era o notă bună.. eu am avut 7.5. Examenul a fost o bătaie de joc, jumătate teorie (incredibil..), iar la probleme a fost O problemă (da, doar una) extrem de simplă, dar fiecare greşeală conta enorm. Eu am pus "int" în loc de "Integer" (nu e ca şi cum dacă aveam compilator nu îmi dădeam seama) şi am avut media 9 în loc de 10.
Note: curs: 4, laborator: 8, teme: 6, test: 5, examen: 3.
Cum treci: faci 3 teme din 4 (sunt foarte simple), mai mergi la lab din când în când şi toceşti nişte teorie pentru examen.
Cum iei 10: toceşti teoria, faci toate temele, şi speri să nu greşeşti penibil la vreo grilă sau la probleme. Au fost foarte puţine medii de 10 în serie.
4. TS, teoria sistemelor. Profesor: prov. univ. dr. ing. Sever Serban. Seminar: prof. univ. dr. ing Sever Serban. Carte: prof. univ. dr. ing. Sever Serban. Si tot asa :)). O materie de care lumea vrea să scape, toţi mi-au zis că e naşpa, că e greu, dar efectiv nu pot să înţeleg de ce. Mi s-a părut de departe cel mai bun curs pe care l-am frecventat (bine, era singurul la care mergeam, în afară de AA). Prof. univ. dr. ing. Sever Serban explica foarte bine cursul (în mod automat, aş zice, e un sistem discret care are eroarea tinzând la zero), şi e imposibil să nu înţelegi dacă mergi la cursuri, scrii tot şi reciteşti o dată demonstraţiile. Bine, asta presupune un pic de efort, pentru că demonstraţiile sunt greuţe, cursul e de la 8 dimineaţa, şi mulţi dorm. Prezenţa e obligatorie la curs şi seminar, şi contează enorm pentru intratul în examen. Ai prezenţa full, e imposibil să nu intri în examen, pentru că mai primeşti o notă şi pe seminar, care e minim 5. Temele sunt relativ simple, dar cu foarte multe calcule şi foarte scârboase. Eu am luat 7 pe ambele, nu înţeleg exact de ce, probabil am scris foarte urât, sau şi mai probabil am greşit majoritatea calculelor. Seminarul este foarte ok, faci o problemă, maxim 2 de fiecare dată, probleme simple, dar cu nişte calcule destul de urâte, desigur. Examenul este cireaşa de pe tort la acest curs, pentru că pică destui, dar totuşi nu atât de mulţi pe cât aş fi crezut. Eu am făcut destul de bine în examen, am făcut 4 subiecte din 5, şi per total mi-a ieşit media 9 (mi-a dat 9 cu 8.1, cred că am reuşit să fac o impresie bună), dar au picat destui care aveau note mari în timpul semestrului, mai mari decât mine, chiar spre maxim. Deci nu contează nota din timpul semestrului aproape deloc. Poţi să ai 45/50 în timpul examenului, dar media să fie 5, deşi ai luat peste 10/50 în examen.
Note: curs: 10, laborator: 8, teme: 6, examen: 7.
Cum treci: neapărat, dar neapărat vii la toate cursurile şi seminariile, faci ceva din teme, că nu sunt grele, iar la examen înveţi problemele, că se trece doar cu ele.
Cum iei 10: nu ştiu, în medie e o singură persoană cu 10 pe an, la noi nu ştiu să fie cineva.
5. EEA, preferata mea.. Profesor: Trişcă (nu ştiu şi prenumele). Electronică analogică, teoria chibritului despre semiconductori, diode, tranzistori si amplificatoare operaţionale sau de orice alt fel. O materie cu extrem, extrem de multe pretenţii pentru profilul nostru. La curs am fost doar o dată, prezenţa era de sub 10 pe curs în general. Seminarul l-am făcut cu Surpăţeanu (sau Surpi, după cum i se spune), un profesor de stil vechi, foarte bun pe domeniul lui şi care chiar explică bine. Laboratorul a fost nasol, am făcut cu un student la master care era cam pretenţios (toţi sunt), făceam referate pentru fiecare laborator,inclusiv simulări de circuite, iar în timpul laboratorului nu înţelegeam nimic. Am dat 2 teste de lab la care am luat 5, iar la sfârşit am avut examen de lab, teoretic şi practic, deşi nu aveam acces la laborator, dar ni se cerea să ştim să lucrăm cu firele alea. A fost băieţaş laborantul, foarte de treabă, meritam 0 pe practic, nu ştiu cât mi-a dat dar mi-a ieşit media 8 pe lab, i-am mulţumit la sfârşit. Pe seminar am avut 8, cred, am dat un test la final, extrem de simplu, cu nota minimă 4. Pentru examen nu prea am învăţat, mi-am citit nişte cursuri, dar degeaba, intra pe o parte ieşea pe cealaltă, m-am bazat pe teoria de laborator, care nu avea demonstraţii, nimic, si am reuşit să trec cu 3 formule şi 5 scheme, am avut 2 subiecte de teorie cu 8, iar la probleme am făcut una de 10, la care trebuia să scrii fix 2 rânduri (dar să înţelegi fenomenul), iar la problema de calcul de punct static de funcţionare, care teoretic e cea mai simplă şi pe care o fac toţi (sunt fix 6-7 Kirchhoff de aplicat), am luat un mândru 3, am uitat complet de un curent şi am greşit absolut tot. Există şi două teme, pe prima ne-a făcut-o Surpăţeanu la un curs special (ne-a făcut problema grea, la care nu aveam nicio idee), iar a doua e un grafic, pe care l-am luat şi eu de la cineva. S-a copiat pe rupte la teme, n-a fost stres.
Note: curs: 2 (cel mai slab curs), laborator: 4, seminar: 8, teme: 7, examen: 8 (s-a corectat foarte, foarte lejer).
Cum treci: mergi la laborator, mergi la colocviu (te trec oricât de slab ai fi), înveţi teoria din laboratoare care e simplă şi problemele şi ai trecut.
Cum iei 10: faci de aproape maxim în timpul anului (nu e chiar aşa greu, trebuie să înveţi pentru laborator şi să copiezi nişte teme), şi după toceşti ca un animal cartea lui Surpi, vomiţi toate demonstraţiile la examen şi faci perfect problemele.
6. FC- filosofie cognitivistă. Nu mai ştiu cum îl cheamă pe prof, avea nişte cărţi formate din citate, nişte tâmpenii scoase să aibă ce pune la dosar. Mi-e şi ruşine că am făcut materia asta, un opţional pe care ţi-l bagă pe gât în funcţie de serie. Profesorul făcea orice altceva, dar nu filosofie. O bătaie de joc, pe scurt, împărţea orice concept într-o piramidă cu trei nivele(cocalar). Se face prezenţa la curs si la seminar (altă bătaie de joc, făceam cu o femeie bătrână care avea multe pretenţii şi nu te lăsa să vii cu altă grupă. După ce mi-a zis că "pistis" sau ceva de genul e din latină n-am mai ascultat ce zice, vreodată). Am avut 5 prezenţe din 7 la seminar şi full la curs (masochist, nu era nevoie, am făcut un fel de glumă cu un coleg şi am zis că nu suntem bărbaţi dacă nu venim la cursul ăla full, tocmai pentru că era o porcărie). Am avut 10, luai 8 cu o singură prezenţă la curs.
7. Am lăsat un loc special pentru Engleză, o materie care nu are ce căuta în orarul nostru. Nu aş fi zis nimic dacă nu mă enerva profesoara în ultimul hal, o femeie de o prostie şi o îngâmfare rară, care îţi dădea media 9 cu 9.45 (inclusiv mie mi s-a întâmplat, nu am fost singurul), şi îţi mai şi zice "puteam să îţi dau 10 dar nu vreau". Bine că mai fac un singur semestru de engleză şi scap, trebuie so o mai suport încă 7 seminarii, o să fie foarte greu dar sper să rezist.
Concluzii: un semestru aproape inutil. Am învăţat puţină asamblare, ce e drept, dar probabil nu îmi va trebui pe viitor (decât tot în cadrul facultăţii). Am făcut şi ceva Java, dar nu pot spune că am învăţat mare lucru, pentru că tot ce nu ştii cauţi pe net, nu e mare diferenţă faţă de C++. Semestrul următor se anunţă mai interesant, dar semnificativ mai greu.
Ok, o să iau acum fiecare materie pe rând şi o să o analizez. În ordinea utilităţii, desigur. Nu că ar fi ceva cu adevărat util, dar o să pun aşa, ce mi s-a părut mie. O să dau şi note pentru curs, laborator şi examen.
1. În mod paradoxal, cea mai utilă materie de pe acest semestru mi s-a părut.... IOCLA :)) (Prof. Vasile Lungu). Nu mi-aş fi închipuit niciodată că o să spun asta, dar am tras o linie şi mi-am dat seama că deşi "introducrere în organizarea calculatoarelor cu limbaje de asamblare" (nici proful nu ştie exact de la ce vine, se numea PLAS până acum vreo 3-4 ani, programare în limbaje de asmablare) a fost singura materie unde chiar am învăţat ceva complet nou şi s-ar putea chiar să fie folositor mai încolo, pe la compilatoare. Cursul nu poate avea o notă de trecere, undeva în jur de 4, pentru că este extrem de plictisitor şi nu vine nimeni, decât aşa, dacă nu au ce face acasă se mai trezesc câţiva. (Mai sunt unii jegoşi care vin şi cer foaie de prezenţă ca să se le facă rău celorlalţi, dar asta e partea a doua, oricum nu contează prezenţa). Laboratorul l-am făcut cu "domnişoara" (o femeie pe la 65 de ani, căsătorită, i se spune "baba"), unde toată lumea stătea şi freca menta, deşi dacă îţi dădeai interesul ai fi putut învăţa ceva. Desigur, nimeni nu a făcut asta. La parţial se copiază şi toţi au note mari, iar pe laborator se dau nişte note aproape random (asta dacă nu ai mai întrebat-o de câteva ori acolo, orice, şi primeşti 10). Vine examenul şi realizăm toţi că nu ştim nimic, dar nimic. Băi, ce facem, cum trecem la IOCLA? Cam aşa ne întrebam toţi. Auzisem că sunt subiecte individuale, că e nasol.. Cu 3 zile înainte de examen am citit nişte tutoriale făcute de nişte colegi de prin ani mai mare, şi am remarcat cu stupoare că nu este chiar aşa de complicat, ba chiar dimpotrivă, seamănă extrem de bine cu C şi este un limbaj extrem de rapid, oferind extrem de multe posibilităţi, mai ales la nivel de bit. Examenul l-am dat cu domnişoara, pentru că profesorul era blocat prin Germania din cauza condiţiilor meteo, aşa că toţi au copiat şi au trecut majoritatea. Eu am avut ambiţia să scriu pe cont propriu şi am terminat cu 9.
Notele mele legate de desfăşurarea activităţilor: curs: 4, laborator: 4, parţial: 5, examen :8.
Cum treci: mi-e greu să spun laborator cu domnişoara, pentru că nu cred că va mai preda şi la anul. Dacă ai ghinion poţi face cu asistenţi care dau teme, noi am avut noroc şi nu am făcut asta, temele erau destul de nasoale. Înveţi acolo ceva teorie pentru parţial şi harta memoriei, înveţi nişte instrucţiuni de assembler, faci nişte analogii cu C şi sigur treci.
Cum iei 10: copiezi în parţial teoria, faci harta memoriei bine, vii la laborator şi faci bine (şi optim) în examen. Eu aş fi putut să iau 10, dar nu am făcut un algoritm optim.
2. A doua materie ca şi chestii interesante pe care le-am învăţat, este AA, analiza algoritmilor (profesor Trăuşan Matu), Deşi sunt nişte chestii absolut inutile în practică, probabil unele inutile punct (decidabilitatea, de exemplu, mi s-a părut o tâmpenie), este o materie matematică, şi cum mi-a plăcut matematica era puţin probabil să nu îmi placă AA. Se fac chestii ok, notaţii de complexitate, şiruri recurente (cele mai interesante chestii), ceva analiză amortizată, care iar e interesantă, plus ceva vrajeală despre algoritmi nedeterminişti, ceva ce nu se face în alte ţări, cu o funcţie fictivă, choice, care generează n threaduri in paralel la fiecare apel... Deci da, asta înseamna n^n operaţii în doar n apeluri de choice, complexitatea fiind, surpriză, n. Temele sunt ok, lumea s-a plâns de ele, dar mie nu mi-a luat niciuna mai mult de câteva ore, majoritatea informaţiilor le găseai pe net, iar la restul îţi dădeai şi tu cu părerea şi era imposibil să ai mai puţin de 6-7 pe temă dacă o făceai decent. Laboratorul l-am făcut cu Mihaela, a fost cel mai amuzant laborator, era cumva un amestec de glume, notaţii de complexitate, poveşti şi algoritmi, în aşa fel încât îţi rămâneau în cap anumite chestii pornind de la nişte glume ( O(n) e optimist, W(n) e pesimist, teta(n) e realist). Notele pe laborator depindeau de cât de mult te implicai, dacă răspundeai de 2-3 ori aveai minim 8. Primul test mi s-a părut greuţ, dar al doilea şi examenul mi s-au părut destul de simple, aşa că am putut şi eu să spun, după testul 2, că sper la minim 10 (erau maxim 11.5 puncte), şi am luat 10.5, deci am estimat bine. A fost singura materie din sesiune unde am avut media 10.
Note: curs: 7, seminar:9, teste: 7, teme: 8, examen: 8.
Cum treci: trebuie să faci neapărat mare parte din teme, pentru că în teste se iau note destul de mici. Dacă intri în examen e foarte probabil să ieşi, dacă ai învăţat decent.
Cum iei 10: faci la fiecare test de minim 9 (ceea ce nu e aşa de greu), faci temele bine, vii la laborator, răspunzi, şi eşti atent în examen şi faci grile din anii anteriori, că se repetă.
3. Nu prea ştiu ce să pun acum, sincer,. Deja restul materilor sunt inutile toate. Hai să pun programarea, că să zicem că am învăţat un pic de Java. Am făcut cursul cu doamna Lorina, un curs cam plictisitor, ţinut vineri la 8 dimineaţa, încât n-am putut să merg mai mult de primele 2 cursuri, şi am făcut o alegere excelentă. Cel mai bine descrie cursul următoarea caracterizare "bă.. asta nu e programare orientată pe obiecte, e TPPO, teoria programării pe obiecte". Nu mi-aş fi imaginat că un curs de programare va fi de toceală, dar da, aparent este posibil. Numai teorie despre excepţii, clase interne, moştenire, interfeţe, etc. Laboratorul e decent, acolo am învăţat tot ce ştiu despre Java. Temele sunt foarte simple, le poate face oricine dacă ştie ceva, orice, despre programare. Se dă un test grilă extrem de nasol. Eu am luat punctaj mare pentru că ştiu să abordez genul ăsta de subiecte de la concursurile Cangurul, unde nu ştiam dădeam la nimereală, anulam variantele proaste (se scădea pentru răspuns greşit), şi poate am avut şi un pic de şansă, dar în general 5/10 era o notă bună.. eu am avut 7.5. Examenul a fost o bătaie de joc, jumătate teorie (incredibil..), iar la probleme a fost O problemă (da, doar una) extrem de simplă, dar fiecare greşeală conta enorm. Eu am pus "int" în loc de "Integer" (nu e ca şi cum dacă aveam compilator nu îmi dădeam seama) şi am avut media 9 în loc de 10.
Note: curs: 4, laborator: 8, teme: 6, test: 5, examen: 3.
Cum treci: faci 3 teme din 4 (sunt foarte simple), mai mergi la lab din când în când şi toceşti nişte teorie pentru examen.
Cum iei 10: toceşti teoria, faci toate temele, şi speri să nu greşeşti penibil la vreo grilă sau la probleme. Au fost foarte puţine medii de 10 în serie.
4. TS, teoria sistemelor. Profesor: prov. univ. dr. ing. Sever Serban. Seminar: prof. univ. dr. ing Sever Serban. Carte: prof. univ. dr. ing. Sever Serban. Si tot asa :)). O materie de care lumea vrea să scape, toţi mi-au zis că e naşpa, că e greu, dar efectiv nu pot să înţeleg de ce. Mi s-a părut de departe cel mai bun curs pe care l-am frecventat (bine, era singurul la care mergeam, în afară de AA). Prof. univ. dr. ing. Sever Serban explica foarte bine cursul (în mod automat, aş zice, e un sistem discret care are eroarea tinzând la zero), şi e imposibil să nu înţelegi dacă mergi la cursuri, scrii tot şi reciteşti o dată demonstraţiile. Bine, asta presupune un pic de efort, pentru că demonstraţiile sunt greuţe, cursul e de la 8 dimineaţa, şi mulţi dorm. Prezenţa e obligatorie la curs şi seminar, şi contează enorm pentru intratul în examen. Ai prezenţa full, e imposibil să nu intri în examen, pentru că mai primeşti o notă şi pe seminar, care e minim 5. Temele sunt relativ simple, dar cu foarte multe calcule şi foarte scârboase. Eu am luat 7 pe ambele, nu înţeleg exact de ce, probabil am scris foarte urât, sau şi mai probabil am greşit majoritatea calculelor. Seminarul este foarte ok, faci o problemă, maxim 2 de fiecare dată, probleme simple, dar cu nişte calcule destul de urâte, desigur. Examenul este cireaşa de pe tort la acest curs, pentru că pică destui, dar totuşi nu atât de mulţi pe cât aş fi crezut. Eu am făcut destul de bine în examen, am făcut 4 subiecte din 5, şi per total mi-a ieşit media 9 (mi-a dat 9 cu 8.1, cred că am reuşit să fac o impresie bună), dar au picat destui care aveau note mari în timpul semestrului, mai mari decât mine, chiar spre maxim. Deci nu contează nota din timpul semestrului aproape deloc. Poţi să ai 45/50 în timpul examenului, dar media să fie 5, deşi ai luat peste 10/50 în examen.
Note: curs: 10, laborator: 8, teme: 6, examen: 7.
Cum treci: neapărat, dar neapărat vii la toate cursurile şi seminariile, faci ceva din teme, că nu sunt grele, iar la examen înveţi problemele, că se trece doar cu ele.
Cum iei 10: nu ştiu, în medie e o singură persoană cu 10 pe an, la noi nu ştiu să fie cineva.
5. EEA, preferata mea.. Profesor: Trişcă (nu ştiu şi prenumele). Electronică analogică, teoria chibritului despre semiconductori, diode, tranzistori si amplificatoare operaţionale sau de orice alt fel. O materie cu extrem, extrem de multe pretenţii pentru profilul nostru. La curs am fost doar o dată, prezenţa era de sub 10 pe curs în general. Seminarul l-am făcut cu Surpăţeanu (sau Surpi, după cum i se spune), un profesor de stil vechi, foarte bun pe domeniul lui şi care chiar explică bine. Laboratorul a fost nasol, am făcut cu un student la master care era cam pretenţios (toţi sunt), făceam referate pentru fiecare laborator,inclusiv simulări de circuite, iar în timpul laboratorului nu înţelegeam nimic. Am dat 2 teste de lab la care am luat 5, iar la sfârşit am avut examen de lab, teoretic şi practic, deşi nu aveam acces la laborator, dar ni se cerea să ştim să lucrăm cu firele alea. A fost băieţaş laborantul, foarte de treabă, meritam 0 pe practic, nu ştiu cât mi-a dat dar mi-a ieşit media 8 pe lab, i-am mulţumit la sfârşit. Pe seminar am avut 8, cred, am dat un test la final, extrem de simplu, cu nota minimă 4. Pentru examen nu prea am învăţat, mi-am citit nişte cursuri, dar degeaba, intra pe o parte ieşea pe cealaltă, m-am bazat pe teoria de laborator, care nu avea demonstraţii, nimic, si am reuşit să trec cu 3 formule şi 5 scheme, am avut 2 subiecte de teorie cu 8, iar la probleme am făcut una de 10, la care trebuia să scrii fix 2 rânduri (dar să înţelegi fenomenul), iar la problema de calcul de punct static de funcţionare, care teoretic e cea mai simplă şi pe care o fac toţi (sunt fix 6-7 Kirchhoff de aplicat), am luat un mândru 3, am uitat complet de un curent şi am greşit absolut tot. Există şi două teme, pe prima ne-a făcut-o Surpăţeanu la un curs special (ne-a făcut problema grea, la care nu aveam nicio idee), iar a doua e un grafic, pe care l-am luat şi eu de la cineva. S-a copiat pe rupte la teme, n-a fost stres.
Note: curs: 2 (cel mai slab curs), laborator: 4, seminar: 8, teme: 7, examen: 8 (s-a corectat foarte, foarte lejer).
Cum treci: mergi la laborator, mergi la colocviu (te trec oricât de slab ai fi), înveţi teoria din laboratoare care e simplă şi problemele şi ai trecut.
Cum iei 10: faci de aproape maxim în timpul anului (nu e chiar aşa greu, trebuie să înveţi pentru laborator şi să copiezi nişte teme), şi după toceşti ca un animal cartea lui Surpi, vomiţi toate demonstraţiile la examen şi faci perfect problemele.
6. FC- filosofie cognitivistă. Nu mai ştiu cum îl cheamă pe prof, avea nişte cărţi formate din citate, nişte tâmpenii scoase să aibă ce pune la dosar. Mi-e şi ruşine că am făcut materia asta, un opţional pe care ţi-l bagă pe gât în funcţie de serie. Profesorul făcea orice altceva, dar nu filosofie. O bătaie de joc, pe scurt, împărţea orice concept într-o piramidă cu trei nivele(cocalar). Se face prezenţa la curs si la seminar (altă bătaie de joc, făceam cu o femeie bătrână care avea multe pretenţii şi nu te lăsa să vii cu altă grupă. După ce mi-a zis că "pistis" sau ceva de genul e din latină n-am mai ascultat ce zice, vreodată). Am avut 5 prezenţe din 7 la seminar şi full la curs (masochist, nu era nevoie, am făcut un fel de glumă cu un coleg şi am zis că nu suntem bărbaţi dacă nu venim la cursul ăla full, tocmai pentru că era o porcărie). Am avut 10, luai 8 cu o singură prezenţă la curs.
7. Am lăsat un loc special pentru Engleză, o materie care nu are ce căuta în orarul nostru. Nu aş fi zis nimic dacă nu mă enerva profesoara în ultimul hal, o femeie de o prostie şi o îngâmfare rară, care îţi dădea media 9 cu 9.45 (inclusiv mie mi s-a întâmplat, nu am fost singurul), şi îţi mai şi zice "puteam să îţi dau 10 dar nu vreau". Bine că mai fac un singur semestru de engleză şi scap, trebuie so o mai suport încă 7 seminarii, o să fie foarte greu dar sper să rezist.
Concluzii: un semestru aproape inutil. Am învăţat puţină asamblare, ce e drept, dar probabil nu îmi va trebui pe viitor (decât tot în cadrul facultăţii). Am făcut şi ceva Java, dar nu pot spune că am învăţat mare lucru, pentru că tot ce nu ştii cauţi pe net, nu e mare diferenţă faţă de C++. Semestrul următor se anunţă mai interesant, dar semnificativ mai greu.
Etichete:
analiza algoritmilor,
anul 2,
calculatoare,
calculatoare anul 2 semestrul 1,
caterinca,
distractie,
facultate,
filosofie cognitivista,
glume,
iocla,
java,
semestrul 1
Abonați-vă la:
Postări (Atom)