luni, 12 octombrie 2015

Maraton Piatra Craiului 2015

Am auzit foarte multe despre acest maraton. Era clar ca trebuie sa particip si eu anul asta, se zice ca nu esti maratonist adevarat pana nu ajungi si pe la MPC. Desigur, asta se refera la noi, amatorii, vanatorii de maratoane, pentru noi e important sa avem cat mai multe curse prin cat mai multe zone, sa vedem cat mai multe concursuri, sa admiram privelistea din mai multe zone..Si pana nu ajungi si la MPC nu poti spune ca esti un alergator amator consacrat. Sau nu neaparat sa ajungi, dar macar sa iti doresti asta, sau cel putin sa fii alaturi de cei de acolo, intr-un fel. E practic incununarea unui sezon intreg de antrenamente, e cam ultima cursa importanta din an. Desigur, mai sunt si alte curse precum Sugas Race, Maratonul Rafael, dar nu mai sunt cu diferenta semnificativa de nivel. MPC este cununa de flori peste toata munca noastra.

Pentru mine, MPC a venit dupa o pauza destul de mare, dupa Ciucas Ultra am avut o pauza de la antrenamente, nu am mai reusit sa fac multi km.. Am facut vreo 50 cred in 3 saptamani, sau ceva de genul. Am observat ca daca alergi des ajungi sa nu mai ai nevoie de atat de mult antrenament daca vrei doar sa termini o proba.. Sunt destul de sigur ca as putea face pauza 3 saptamani, ca apoi sa bag un maraton pe asfalt de 42 de km, care e mai greu de alergat complet decat de terminat un maraton pe munte. Am luat-o cu mine si pe sora mea, pentru ea era primul maraton adevarat, dupa un semi la Ciucas si dupa un 7500 elita realizat doar pe jumatate. Am ajuns acolo cu niste prieteni de alergat gasiti pe internet, am zis sa nu ne mai complicam cu trenul. Ne-am luat chitul de start, foarte generos, cu un midlayer de la Gravity mai scump cu 5 lei decat taxa, organizatorii au lasat pretul sa vedem ca nu am dat banii degeaba :D Eu mai am o geaca de la Gravity, sunt foarte multumit de ea, si chiar recomand produsele de la ei pentru vreme rea (geci, suprapantaloni, hanorace), imi pare bine sa putem sustine si noi cumva o firma romaneasca. Doar sa nu comandati online, mai greu cu tehnologia la romani din pacate :) Dati un telefon si va vine produsul acasa in 2-3 zile, pe comenzile online nu se uita nimeni, dar merita, calitatea e foarte buna. Urmatoarea problema a fost unde dormim: aveam o gramada de bagaje, cort, saltea gomflabila, saci de dormit, mancare.. Ne-ar fi ajuns minim 2-3 nopti ce aveam acolo, chit ca noi stateam doar una. Am inteles ca ar fi fost loc pentru cort la Gura Raului sau asa ceva, o cabana, nu mai stiu cum se numea exact.Doar ca erau cam 2km de acolo pana la start, si sa mergi cu bagajele pana acolo nu e chiar placut, mai ales ca dimineata trebuia sa le caram inapoi. Cand sa plecam ne intreaba niste baieti unde campam, si ei tot cu corturile. Le zicem noi cum sta treaba, la care ei ne zic ca e prea departe. Voiam sa le zic ca nu conteaza, ca noi suntem maratonisti, dar au zis ca stiu ei un loc mai bun. Ok, hai sa vedem.. Ajungem noi la un maidan langa o biserica, parea genul de loc unde fac cainii vagabonzi reuniuni seara, la care zic astia: gata aici e. Super.. Ce sa facem, ce sa nu facem.. Ne decidem sa ramanem acolo. Aflam de la Lucian Clinciu, organizatorul, ca e ok ca e proprietate privata dar nu zice nimeni nimic. Ne punem cortul, stabilim o regula simpla (dreapta corturi, stanga toaleta), ca niste oameni civilizati ce suntem, apoi ne apucam sa mancam. La sedinta tehnica nu ne-am mai dus, era prea frig si ne era lene.. Seara m-am dus cu sora mea la un restaurant, sa ne mai incalzim, am luat un suc mi-am incarcat telefonul.. boierie,ce sa mai. Dupa ne-am culcat, am dormit destul de bine, desi mai spre dimineata m-am trezit de cateva ori, era foarte frig si imi ingheta nasul, asa ca a trebuit sa ma bag in sac cu totul.
  Am mancat ceva in fuga, am facut bagajele (asta a durat cam o ora, ne-am trezit cu 2 ore inainte, ceea ce tot era 7 dimineata, lejer, fata de 5 cum ma obisnuisem) ne-am echipat si am plecat. Am alergat cu borseta, plus midlayer si geaca pe care le-am tinut la brau toata cursa, pentru ca asa era in echipamentul obligatoriu, maneca lunga si geaca.. Trebuia sa iau doar geaca, a fost cald si nu era nevoie. Pe langa asta mi-am luat tricoul cu "i run with god", pentru a avea suport moral, si aia a fost. Am blindat-o pe sora mea cu batoane si geluri, cred ca avea vreo 9 la ea (mi-a povestit ca a avut sa si dea si i-au si ramas, la modul ala), ea a mers cu rucsac de 20l de la decathlon, si aia a fost .

La start am vazut ca participa cam toata lumea buna, m-am intalnit cu diversi cunoscuti, i-am vazut pe favoriti (Palici, Balan, etc), apoi am inceput "hora". Aveam planul facut: alerg cat de tare pot pe primii km sa nu raman in spate unde se sta la coada, si dupa fie ce o fi. Imi doream maxim 6 ore. Aparent ceilalti aveau si ei acelasi plan, pentru ca am alegat cu maxim 4:30 primii cativa km si totusi erau multe zeci de persoane in fata mea (am aflat mai tarziu ca eram in primii 100, pe prima portiune cel putin, la final am terminat pe 117 la masculin si 122 la general, din 700 de participanti). Deci se alerga in forta, ce sa mai. Am avut cativa km de plat, apoi cateva urcari mai line pe care am alergat chiar si acolo, pentru mine a fost ceva nou sa alerg si pe urcari. Rupere, ce sa mai! La un moment dat au trecut 7 km si mi s-a spus ca asta a fost "incalzirea". Eu eram un pic obosit, am bagat geluri si batoane mai mult decat de obicei, cred ca am consumat 2-3 geluri si 2 batoane pe 42 km, de obicei consumam 1-2 in total.  Pana acum fusese doar urcare. A venit si primul punct de hidratare, km 9 cred, sau al doilea nici nu mai stiu.. Dupa in continuare numai urcare, tot asa ritm tare pana pe la km 14-15 cand a inceput o portiune de creasta, destul de scurta dar foarte greu de parcurs, lanturi, chestii.. Se mergea foarte greu, se facuse putina coada chiar, cuiva i se facuse rau, avea crampe.. Dupa a urmat o portiune destul de lunga, coborare in principiu dar un pic tehnica, nu puteai alerga prea tare, si incepusem deja sa obosesc, si ma enerva ca pe coborarile astea tehnice ma depaseau diversi oameni, pentru ca nu ma avant prea tare de frica sa nu-mi rup picioarele.. M-au depasit o gramada pe zona aia, de la km 18 pana la 22 cred ca m-au depasit minim 10 oameni. Dupa a venit o alergare luunga, terminata cu o portiune de plat pana la Plaiul Foii, unde am alergat fara oprire, am si intrecut cativa. Erau doar 3 fete in fata mea la feminim. La Plaiul Foii super voluntari, mi-au luat sticla din rucsac mi-au umplut-o si mi-au pus-o la loc fara sa cer nimic! Asa ceva mai rar.. Am mancat niste supa la pahar,  apoi a urmat inca o portiune mica de plat, iar apoi urcarea Diana, renumita pentru dificultatea ei. Am auzit multe despre Diana asta.. Ma enerva ca nu imi puteam scoate din minte cantecul asta cu "Mama ,unde esti, bate-ma de vrei, dar vino sa ma iei:". Am urcat destul de sustinut, nu m-a depasit nimeni, in schimb am depasit cativa oameni. Pe final ce e drept cam obosisem, a fost obositoare urcarea, dar totusi scurta. La ciucas ultra mi s-a parut si mai abrupt, si mai lung la final, ce e drept eram dupa 90 km, dar asta a fost lejereala comparativ cu aia. La inceputul urcarii pe traseu erau niste voluntari care urlau, aplaudau, era un tip cu bucium.. Nebuni oamenii, super tare din partea lor, dar din pacate eram prea obosit si concentrat sa ma mai pot bucura, tot am schitat un zambet oricum.
Dupa Diana practic ai terminat maratonul, mai trebuie doar sa te intorci la start sa iti dea aia medalia, nu mai ai timp limita, nimic.. Au fost cativa km tehnici de coborare, pe care nu am putut sa alerg prea tare, iar apoi am ajuns la ultimul checkpoint. Cica era deja km 33.. Mie nu imi venea sa cred, parea ca a trecut foarte putin, mi s-a zis ca mai am 8 km pana la final, doar alergare, coborare lina, frumoasa. Am alergat fara sa ma gandesc cat mai e, ca sa aflu peste putin timp ca ar mai fi 3 km. Nu intelegeam ce se intampla, ori nu era distanta buna, ori nu stiu.. Am continuat sa alerg, imi zice cineva ultimii 2 km, eu in continuare nu stiam care e treaba, mai alerg un pic sa ma prind, bai astia fac misto de mine, ultimii 800 (!) de metri.. Deja cand aud 800 de metri incep sa o las mai moale, eram un pic obosit, pe final m-au intrecut vreo 2 persoane, nu stiu cat a fost da' mi s-a parut ca a trecut mai mult, asteptam finish-ul si nu mai venea, era efectul invers, pana atunci am crezut ca mai e foarte mult si nu ma stresam deloc, dupa cand am auzit 800 metri am zis ca trebuie sa ajung in 2 minute.. Si am ajuns la finish, am simtit bucuria terminarii acestui maraton, timp final 5:49:11, nu m-as fi asteptat sa scot asa de bine. MPC e bine numit o hora, pentru ca sunt foarte multi si lumea termina la distante mici fata de urmatorul. Desigur, se exclud primii si ultimii. La finish am vazut o gramada de cunoscuti.. Am mancat, am socializat.. Dupa am fost la sala de sport sa mananc din nou, ca dupa sa primesc telefon de la sora mea ca a ajuns si ea, dupa 8 ore si 49 de minute, foarte relaxata si fara niciun stres.

Cam asta e povestea.. Parca a fost prea scurt, as fi vrut sa mai fie cativa km, parca puteam da mai mult, dar a fost super, ultimul maraton din an pe munte este si cel mai frumos, cu siguranta. Sper sa ajung din nou la anul, si de ce nu sa scot un timp si mai bun. Pana atunci.. Ramane sa ne antrenam pentru sezonul urmator,
Brasov Maraton, apoi Eco.. si ce o mai fi :D

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu